Altare laterale

Patrimoniu Spiritual și Cultural

Altare Laterale

„Aflate într-o avansată stare de degradare (aproape rebut), datorată trecerii multor decenii, cele două iconostase au fost restaurate printr-o muncă uriașă, pornind de la structura mecanică, de la partea de tâmplărie și decorațiuni, până la ceea ce puteți vedea astăzi. A fost nevoie să reflectăm cu fiecare pas cât de mult să reînnoim și cât să lăsăm într-o anumită stare cele două iconostase pentru ca cei care ajung în această biserică (turiști, localnici) să vadă faptul că se respectă tradiția bizantină sau devoțiunea propriilor strămoși. De aceea, am redat două iconostase vechi, care duc tradiția greco-catolică în continuare, le-am redat funcția. Icoanele inițiale au rămas în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, iar aceste două icoane noi au început din faza de scândură, conform cărărilor bătătorite ale iconarilor. Am creat cele două portrete: a Sf. Ioan Paul al II-lea care este, oarecum, contemporan cu noi, și a Sf. Anton care a trăit în sec. al XII-lea și este unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinătății. Personajele nu se înscriu din punct de vedere istoric timpului în care reprezentările iconografice erau în stil bizantin. Cu toate acestea, am căutat, ținând cont de stilul acestei biserici care se înscrie în curentul specific Bisericii Catolice de rit oriental, să ducem mai departe arta ca și tradiție în Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică. Astfel, cele două icoane sunt pictate într-un mod bizantin, ceea ce explică predilecția spre culoarea roșu, spre exemplu, a mantiei Pruncului Isus din brațele Sf. Anton, simbolizând jertfa Fiului Omului sau albastrul ca privire a Cerului. Un roșu care, bineînțeles, în portretul Papei Ioan Paul al II-lea este distinctiv demnității pontificale, reprezentând de asemenea sângele lui Cristos. Se adaugă reflexii (blicuri) galben deschis, prin care s-a încercat a fi redată îndeaproape privirea «blajină» a acestui extraordinar Pontif, precum și zâmbetul care, cred eu, este inconfundabil… Acest portret a avut ca inspirație inițială fotografia oficială a beatificării și canonizării Papei Ioan Paul al II-lea, realizată de Grzegorz Galazka în 1989, în cadrul unei vizite pastorale a Pontifului la periferiile Romei. Ulterior a fost adaptată, repet, stilului bizantin, fiind o reprezentare unicat, la fel cum este și lăcașul de cult în care se află, ridicat în cinstea vizitei Sanctității Sale în România.

Iconostasele nu se înscriu în cultul bizantin, dar sunt din zona Oradiei, provenind dintr-o perioadă în care orașul avea această particularitate de: stiluri suprapuse, eclectismul specific acestei zone, acestui stil decorativ. Cele două zăvoare cu care erau dotate iconostasele, știm sigur de la un specialist, au fost realizate în Austria, înainte de al Doilea Război Mondial. De asemenea, deschizându-le, am găsit în cutiile milostivirii cincisprezece monede datând din 1952 până în 1966. Deși nu am găsit istoria lor, aceste două iconostase sunt importante în a ne aminti că trebuie să ne iubim cu grijă și respect trecutul”, mărturisește artistul restaurator Ludovic Zoltan Pongracz.

Restaurarea iconostaselor și pictura icoanelor sfințite acum a durat o perioadă de mai bine de șase luni, în care am văzut cum expresia artistică prinde contur. Au fost, aș putea să spun obiecte care nu mai arătau a altare, iar ceea ce restauratorul a reușit să facă este spectaculos. Am rămas uimiți la final, impresionați. Iată cum Dumnezeu, prin lucrarea mâinilor artistice, a reușit să redea Bisericii și nouă tuturor, aceste două frumoase altare. Este un mare dar pe care îl avem aici în Biserică, pentru care suntem recunoscători PSS Virgil Bercea, păstorul Eparhiei noastre, și de care vă invităm ne bucurăm împreună, în credință, cerând mijlocirea Sf. Anton de Padova și a Sf. Ioan Paul al II-lea!